luni, 30 noiembrie 2009

inca o zi...

...cu accidentele obisnuite, care de obicei te exaspereaza

astepti o juma de ora un autobuz care sa te duca la captul orasului sa faci cumparaturi
cand vine e full
te urci gandindu-te ca altul mai vine la sfantu'asteapta
tocmai cand pleaca din statie, observi ca un altul mai gol, care merge in aceeasi directie tocmai a stationeaza
prea tarziu
dai volumul mai tare ca sa nu auzi vacarmul din masina
o doamna se impinge, un tip ciudat se holbeaza la tine
intr-un final se elibereaza ceva scaune. te asezi
drumul e placut, soarele te mangaie caldut
gata, trebuie sa cobori
inspre hipermarket doua masini se inghesuie sa te calce.
razi si iti continui drumul
intri in supermarket dupa ce ai mai facut ceva cumparaturi in mall-ul de langa.
un individ exasperat de atata munca iti insfaca punga ca sa ti-o sigileze
ii zambesti si intri
cos mare ai uitat sa-ti iei ca nu stiai cate vrei sa cumperi
furi un cos mare de la un tip care tocmai a terminat de aranjat pe raft diverse, ii zambesti cand te observa si te faci ca n-ai facut nimic
pui in cos de toate, dar la oferta, ca te gandesti la banii pe care-i mai ai
te pasezi la rand ca sa dai painea la feliat si culmea: in fata ta tot apar oameni care pretind ca erau acolo inaintea ta. te intrebi daca ai nevoie de ochelari. "nu ai"
cand ajungi la casa observi ca randul tau e cel mai lung si ca tu esti ultima
de ce sa te enervezi si sa alergi cu cosul prin tot magazinul in cautare de o casa libera cand oricum ai sa ajungi la o coada la fel de lunga ca asta.
stai si astepti
iti vine randul si observi ca doamna de la casa e ciufuta rau de tot.
ii zambesti si ii intinzi cardul.
tot ostila e
saraca, la cat lucreaza cred si eu.
ai reusit in sfarsit sa iesi cu produsele din magazin
te urci in bus si te rogi sa ajungi mai repede acasa ca sa mananci din ce-ai cumparat
in autobuz un copil calca pe plasele tale te trage de par
dar iarasi, de ce sa te enervezi, e doar un copil
si e atat de dragut
ai vrea sa-l iei acasa
si ajungi in statia in care cobori
traversezi si in mijlocul trecerii se rupe o plasa
de ce sa te enervezi
daor nimeni nu te ajuta
toate masinile claxoneaza
le aduni cat de repede poti, si pornesti spre casa
mai ai numai 50 de metri
ajungi in casa si iti dai seama ca nu ai cumparat hartie pentru imprimanta
de ce sa te enervezi? mai e si maine o zi
la fel de frumoasa ca asta

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

life

astazi...

...m-am acceptat
...am zambit cu sufletul (a nu stiu cata oara)
...am primit flori de la o necunoscuta
...mi-a fost dor...
...mi-am pus intrebari stupide
...am baut putin coniac si am zambit din nou, de data asta din cauza alcoolului
...am mai schimbat ceva in viata mea
...am mancat chinesse de pofta
...am lenevit
...m-am gandit la lucruri simple
...am vorbit cu oameni dragi
...am spus ca mi-e dor
...am spus si "la multi ani"
...n-am baut cafea :)
...m-am uitat la filme
...
...
...
...
si multe altele

astazi e astazi
am trait ziua de azi ca pe un cadou
am savurat lucrurile pe care ziua asta mi le-a oferit
nimic nu se compara cu secunda pe care o ai in mana

vineri, 20 noiembrie 2009

e ciudat....

nici nu stiu de ce scriu asta... mda, si acum, probabil multi dintre voi veti replica: "pai daca nu stii de ce scrii, atunci de ce o mai faci?"... Mda, avti dreptate. Am totusi un raspuns. Da, stiu, suna ciudat, dar am un raspuns. Scriu aici pentru ca sunt momente in viata asta de kkt pe care o traim fiecare cand nu avem cu cine sa vorbim, sa povestim, pe umarul cui sa plangem, si atunci ne descarcam undeva pe o foaie de hartie sau, ca mine, pe o pagina de web. Nu trebuie sa cititi asta daca nu va place. Nici nu cred ca ma intereseaza prea mult daca va place sau nu. Cert e ca eu ma simt mai bine dupa ce scriu. Am senzatia ca hartia, sau (lol) aceasta pagina de web a muscat din durerea mea, facand-o astfel sa para mai usor de suportat.
In fine... am si uitat de ce am inceput sa scriu...
Aaasaaa... Da. Simt nevoia sa scriu... Nu stiu ce... Orice... Am un pahar de votka cu suc de piersici... am un pachet de tigari... am un telefon care nu suna (nu asta e problema) si ma am pe mine. O ecuatie cat se poate de simpla care exista in viata fiecaruia dintre noi la un moment dat. Cu astea toate nu am ce sa fac decat sa le folosesc in scopul lor firesc. Mda, vorba profei mele de psiho, vorbesc mult, ca sa umplu un gol, dar nu spun de fapt ce se ascunde in spatele vorbelor. Da, fac asta, pentru ca, hai sa fim sinceri, pe cine intereseaza prin ce trec eu, ce ma doare acum pe mine, ce am eu de spus?


Cineva i-a spus lui Voltaire: "Viata e grea (de kkt, dureroasa, crunta etc.)"
Voltaire a replicat: "Comparativ cu ce?"